In fiecare an sosirea toamnei aduce cu ea sfirsitul sezonului de trafic in unde ultrascurte. Lipsa de trafic radio, nevoia de a lucra, ma obliga sa experimentez noi moduri de lucru. Si anul acesta, lafel ca in trecut, mi-am intors privirea catre Luna. Hai sa incerc o legatura radio? De ce n-as face-o?
Mult mai sigur pe mine, decit in anii trecuti, am urmarit astrul ceresc pina a ajuns intr-o pozitie favorabila. Am intors antena catre Luna, am reglat-o in 'catarea' ei si am blocat-o pe pozitie. Mi-am ales cu grija corespondentul, momentul potrivit, si apoi l-am chemat. Desi propagarea nu era deloc favorabila, m-a auzit. Dupa circa 6 minute de trafic, aveam pe ecran salutarile lui Franco I2FAK. Nu pot descrie momentele de bucurie ce au urmat.
Nu este pentru prima data cind lucrez cu Franco. Deobicei am cite o legatura pe an, dar anul acesta upgrade-ul cu amplificator de putere, mi-a adus in palmares o noua legatura radio, dar in conditii mult mai vitrege. Folosesc un transceiver FT897D, un amplificator de putere de 200W si o antena DK7ZB cu 10 elemente. Nu am inca pus la punct un sistem de rotire, dar este in lucru.
Regula de aur in unde ultrascurte: daca nu ai tu, are corespondentul tau. Lafel si in cazul meu. Franco I2FAK are in dotare un sistem de 16 antene x 19 elemente si o putere de 1.5 KW. Cu o asemenea doatare aude si lucreaza tot ce vine dinspre Luna. Primele mele legaturi au fost facute cu acelasi echipament si antene, dar cu putere mult mai mica, numai 50W.
Multumesc mult Franco pentru toate legaturile radio pe care le-am avut. Datorita tie Luna nu mi se mai pare chiar atit de departe.
Dupa mai multe zile de repaus, o propagare puternica a fost ieri dupa orele prinzului. Initial s-a deschis banda de 50 MHz si apoi a crescut cu rapiditate urcind spre 88 - 108 MHz si la apogeu atingind frecventele din banda de 144 MHz. Timp de mai multe ore s-au putut receptiona posturi de radio din Franta, Italia si foarte putin din Spania. Din nefericire pentru mine, desi le puteam receptiona clar, nu reuseam sa identific prin RDS numele postului. Cred ca pe viitor trebuie sa fac ceva in acest sens. Iata citeva posturi care am reusit sa le identific:
In urma cu citeva zile, pe 19 Iulie a fost o propagare scurta spre Nordul Africii si am reusit sa receptionez un post radio din Libia. Am uitat sa public atunci receptia si profit de aceasta ocazie.
Sub acest titlu voi incerca sa public o lista cu posturile radio receptionate de mine in gama de frecvente radio 88 - 108 MHz. Receptiile le voi face cu aparatura proprie si o voi descrie de fiecare data cind va fi cazul. Ma voi referi numai la posturile de radio straine, receptionate in modul de propagare E Sporadic. Acest mod de propagare se manifesta de primavara pina toamna si este puternic influentat de activitatea solara.
Azi propagarea a fost relativ buna si s-a manifestat pe directia Turcia - Iordania - Egipt. Nu toate posturile radio au putut fi identificate. Pentru aceasta semnalul trebuie sa fie destul de puternic si stabil in timp. Cind se intimpla, acesta poate fi identificat dupa transmisiunea RDS, un fel de info teletext radio. La receptie am folosit un stick TV cu chipul RTL2832U, adaptat la un soft de receptie SDR, respectiv SDR#. Antena folosita este un Delta Loop pentru banda de 6m, iar conexiunea cu receptorul este realizata cu fir de sirma dublu de 0.5 mm, torsadat, conectat direct la intrarea receptorului SDR.
Imi face mare placere sa particip in concursurile din unde ultrascurte. Fiecare legatura radio este o provocare pentru mine si daca se termina cu bine, satisfactia este pe masura. Dorinta de performanta m-a indemnat sa imi modernizez continuu dotarea tehnica, logistica si strategia. Unul dintre aspectele importante il reprezinta programul de concurs, editorul de legaturi radio. Am incercat tot felul de programe, mai mult sau mai putin stufoase si niciunul nu s-a apropiat necesitatilor mele. Avind cunostinte de programare am luat hotarirea, ca si in alte situatii, sa imi scriu propria aplicatie dupa bunul plac. Astfel a aparut programul meu de concurs Logul Meu VHF.
Iata o scurta descriere a programului:
- permite editarea legaturilor radio, in timpul concursului sau post-concurs
- regulamentul dupa care se desfasoara concursul se poate seta manual inainte de concurs cu ajutorul menu-lui Configurare
- poate fi folosit in concursuri cu una sau doua etape
- fisa de concurs impreuna cu regulamentul si legaturile radio poate fi salvata sau reincarcata
- permite printrea legaturilor radio si exportul acestora in formate EDI, ADIF si HTML
- are functii de autocompletare in cazul indicativelor si QTH Locator
- navigarea se face cu ajutorul tastei BACKSPACE sau TAB iar salvarea legaturilor se face cu tasta ENTER
- face back-up automat dupa fiecare legatura radio salvata in fisa de concurs
Este un program simplu si intuitiv, care nu pune in dificultate utilizatorul. L-am scris cu multi ani in urma, l-am testat si modificat ori de cite ori am constatat nereguli, aceasta fiind cea mai noua versiune. Programul este intr-o continua dezvoltare si pe viitor incerc sa implementez functii noi.
Multumesc pentru teste si sugestii lui Dan YO9CWY si colegilor radioamatori care au avut placerea de a-l testa si ma ajuta sa il definitivez.
Zilele trecute cineva m-a rugat daca pot sa il ajut cu un circuit electronic care sa transmita automat un mesaj in telegrafie, necesar pentru punerea in functiune a unei balize radio. Mi s-a parut interesant subiectul, relativ simplu de realizat in ziua de azi si am acceptat sa il ajut. Bineinteles imediat m-am gindit la un microcontroler si deoarece, pentru inceput nu presupune functii prea multe, am ales un Arduino Nano. Aceasta versiune mi se pare cea mai ok dintre toate care exista: este foarte mic, are o gramada de pini GPIO la dispozitie, alimentare nepretentioasa si este dotat cu un programator prin USB.
Astazi, fiind liber si neavind mare lucru de facut, am trecut la treaba. Desi ar fi fost mai simplu sa caut o aplicatie 'de-a gata' pe internet, am ales sa dezvolt eu una pe principiul: ia sa vedem, eu pot? Am luat-o ca pe o provocare. Dupa citeva ore de teste am reusit sa pun la punct programul, apoi folosind un TCXO, din calculatoare, pe frecventa 14318 KHz, am putut asculta semnalul balizei ad-hoc, in statia mea radio FT897D. Mi-a placut cum se auzea de bine si am considerat proiectul fiind reusit.
Programul transmite setul complet de litere [A...Z], cifre [0...9] si citeva caractere speciale: [BlankSpace], respectiv spatiu, [=] respectiv separatie, [/] respectiv bara de fractie. Am introdus si un caracter special propriu, respectiv [*], care l-am denumit ton continuu si care genereaza un ton continuu egal cu durata a zece puncte, arbitar aleasa de catre mine. Acest caracter este necsar pentru transmiterea unui ton continuu in pauzele dintre mesajele balizei.
Nu este nimic fantastic in acest proiect. Este o solutie. Asa vad eu rezolvarea. Probabil daca ma gindesc mai mult, voi gasii solutii mai moderne si mai bune. Ramine de vazut.
In urma cu ceva timp am inceput sa experimentez utilizarea unui panadapter cu RTL2832U in tandem cu statia mea radio, FT897D. Aceasta modificare adusa echipamentului mi-a adus foarte multe satisfactii, mai ales in domeniul undelor ultrascurte. Dupa ce am capatat incredere am continuat experimentele in acest domeniu. Urmatorul pas, dupa montarea in statie a modulului, a fost gasirea unui program cu ajutorul caruia sa afisez semnalele radio din banda si in acelasi timp sa imi comande statia radio printr-un simplu click pe ecran. Am testat mai multe programe, dar singurul care s-a apropiat necesitatilor mele a fost HDSDR. Desi acesta s-a instalat si configurat cu multa usurinta, nu a facut fata exigentelor mele. Trei aspecte importante m-au nemultumit:
- deoarece programul utilizeaza pentru comanda statiei un alt program, respectiv Omnirig si numai o varianta foarte veche, acesta pierdea uneori conexiunea cu statia radio sau se desicroniza
- un alt aspect care m-a deranjat foarte tare a fost imposibilitatea de a vedea, in conditii proprii, statiile radio dintr-un segment de banda de cca 3..400 KHz. Desi setam corect zoom-ul si vedeam segmentul respectiv, nu reuseam printr-un singur click sa setez corect frecventa in statie, deoarece emisiunile corespondentilor erau foarte inguste.
- si ultimul aspect, pentru care am renuntat complet la program, a fost imposibilitatea de a mentine fix, in aceeasi pozitie pe ecran, emisiunea unui corespondent, indiferent daca aceasta a fost sau nu selectata. Practic, la fiecare click pe ecran, emisiunile radio se deplasau stinga sau dreapta, emisiunea aleasa de mine, deplasindu-se pe centrul ecranului. Acest aspect ingreuneaza foarte mult navigarea de la o statie la alta deoarece acestea nu sint intr-o pozitie de referinta pe ecranul afisat.
Plecind de la aspectele enumerate mai sus, m-am hotarit sa imi scriu propria mea aplicatie care sa corespunda, in totalitate, cerintelor mele.
Pentru inceput am studiat modul prin care poate fi comandat modulul cu RTL2832U si afisate informatiile din acesta. Ulterior am dezvoltat aplicatii simple prin care am afisat segmente de banda, de la mai mari, la mai mici. Deoarece nu am nicio pregatire in domeniu, am analizat rezultatele si le-am corelat cu parametrii configurati de mine. Cind procesul de afisare a devenit stabil, am trecut la pasul urmator: comanda statiei radio. Acest pas a fost cel mai simplu deoarece, in trecut, am mai scris aplicatii in acest domeniu. Ultimul pas a fost imbinarea celor doua programe si astfel a aparut prima mea aplicatie panadapter pentru statia radio FT897D.
Ce face aplicatia mea?
- afiseaza semnalele radio dintr-un segment de 400 KHz. Pentru a putea afisa si selecta in conditii optime o emisiune SSB, segmentul de banda este impartit in trei ecrane consecutive
- afiseaza constant acelasi segment de banda, fara a schimba pozitia emisiunilor radio, indiferent daca acestea sint selectate sau nu
- comunica prin CAT cu statia radio, fara a fi nevoie de un program extern pentru aceasta
- functioneza ca server TCP si poate comunica cu un client pe portul 7000. Aplicatia transmite periodic clientului conectat valoarea frecventei afisata pe ecranul statiei radio. Folosesc aceasta facilitate pentru a actualiza in programul meu de concurs frecventa de lucru a statiei radio'
Ce nu face aplicatia mea?
Nu decodeaza nimic. Practic eu doar afisez emisiunile radio, comand statia radio, dar nu decodez nimic. Receptia se face numai in statia radio.
In acest moment programul indeplineste toate cerintele mele. Este pentru uzul personal, dar nu ma deranjeaza daca cineva doreste sa il foloseasca. Acesta poate fi folosit pe seria de transceivere Yaesu FT8x7 atit timp cit modulul RTLSDR este montat in prima frecventa intermediara. Deoarece este intr-o continua imbunatatire, voi face public de fiecare data ultima varianta.
Cu ceva timp in urma am inceput sa dezvolt aplicatii simple pentru modulele din familia ESP8266. Primul modul cu care m-am familiarizat a fost modulul NodeMCU. Am optat pentru acesta versiune deoarece prezinta urmatoarele avantaje:
- dezvoltarea programelor este foarte simpla. Initial am utilizat limbajul LUA, dar l-am inlocuit rapid cu Arduino, datorita numarului mare de biblioteci si aplicatii open source
- este dotat cu o multime de pini GPIO cu functii multiple, cum ar fi: SPI, I2C, CAN, etc
- are port serial incorporat, astfel ,depanarea programelor devine foarte simpla
- este dotat cu un programator incorporat, compatibil cu portul USB al calculatorului
- alimentarea acestuia se poate face atit din portul USB cit si prin intermediul pinilor specializati
Tot din familia ESP8266 folosesc pentru aplicatiile mele si modulul ESP-01. Acesta este o bijuterie in miniatura, prezinta dimensiunile 25 x 15 mm, are 8 pini si,in functie de versiune, este dotat cu capacitati diferite de memorie. Este conceput in mai multe variante, nu cunosc exact numarul acestora, personal intilnind doar varianta standard AI Cloud si versiunea ESP-01S. Miniaturizarea modulului prezinta si unele dezavantaje. Astfel, au fost eliminati o parte din pinii GPIO, stabilizatorul de tensiune si etajul de programare al modulului. Prin eliminarea etajului de programare, am fost pus in situatia neplacuta de a construi un programator compatibil cu acesta. Din fericire pentru mine, pe internet sint o multime de pagini care descriu constructia unui astfel de programator. Eu am folosit circuitul urmator:
Aceast circuit functioneaza foarte bine atit timp cit cele doua butoane sint apasate in ordinea corecta si mentinute pe timpul programarii. Nu voi descrie acest proces, el regasindu-se descris pe foarte multe pagini de internet.
Deoarece la programare greseam ordinea corecta de apasare a butoanelor, sau pur si simplu uitam sa le apas, aveam erori. Din dorinta de a inlatura aceste neajunsuri am inceput sa studiez circuitul electronic din descrierea modulului NodeMCU. Astfel, am constatat ca cele doua butoane sint inlocuite cu doi tranzistori care prin intermediul pinilor de comanda DTR si RTS, din convertorul USB la Serial, seteaza automat trecerea in modul de programare. Schema de principiu a programatorului din descrierea modulului NodeMCU este urmatoarea:
Avind ca inspiratie circuitul electronic de mai sus, mi-a venit ideea sa utilizez programatorul de pe modulul NodeMCU, pentru programarea modulelor mele. Deoarece semnalele de comanda, nRST si GPIO0, TxD si RxD, folosite la programare, se regaseasc pe pinii de conexiune ai modulului, folosirea acestuia ca programator pentru modulele ESP-01, devine realitate. In aceasta situatie singura problema care mai trebuie rezolvata este dezactivarea modulului ESP-12 din componenta modulului NodeMCU. Pentru rezolvarea acestei probleme sint posibile doua solutii: inlaturarea definitiva a acestuia sau dezactivarea hardware. A doua varianta este cea mai simpla si comoda. Astfel daca pinul ENABLE este trecut din nivelul HIGH in LOW, functionarea modulului ESP-12 este intrerupta. Iata circuitul electronic propus de mine:
Toate testele realizate cu acest circuit au dat rezultate pozitive. Am testat modulul folosind programele: Arduino, NodeMCU Firmware Uploader, LUA Loader si ESplorer. Acestea au functionat fara erori. Programarea este simpla, automata si fara a se apasa vreun buton din componenta modulului NodeMCU. Iata cablajul imprimat si realizarea practica a programatorului:
De mentionat este faptul ca pentru programator eu am folosit modulul NodeMCU V3 de la firma LoLin cu dimensiunile 60 x 31 mm. Pe piata se gasesc si alte versiuni ale acestui modul, personal mai posed unul de la Amica cu dimensiunile 50 x 25 mm. Cind am proiectat cablajul nu am tinut cont de acest aspect si imi pare rau. Puteam realiza cablajul astfel incit sa fie folosit cu ambele versiuni. Am testat functionarea modulului Amica prin conectori flexibili cu fir si nu au fost probleme, acesta a functionat perfect. Iata versiunea 2 a cablajului in care pot fi conectate ambele versiuni de module NodeMCU:
Acestea sint setarile corecte, la programare, cind se foloseste platforma Arduino IDE:
Montajul este realizat pe o bucata de cablaj imprimat cu dimensiunile 35 x 78 mm. Desi nu recomand, cine nu are rabdare sa confectioneze cablajul, poate folosi conectori flexibili cu fir, astfel am realizat si eu primele mele teste. Personal cred ca aceasta este cea mai simpla si eleganta solutie pentru programarea modulelor ESP-01. Succes!
Experimentele mele in domeniul RTL-SDR continua. Dupa finalizarea primei variante a programului au urmat ore intregi de teste si comparatii cu alte programe. Am urmarit, in mod deosebit, care este nivelul minim al semnalelor receptionate ce pot fi afisate si identificate pe ecranul waterfall. Deoarece experienta mea in domeniul DSP este mica, am crezut ca nivelele afisate sint puternic dependente de algoritmii ce stau la baza calculului FFT. Astfel, am testat mai multi algoritmi, iar rezultatele au fost absolut identice. Am continuat sa experimentez si am analizat cu atentie rezultatele, iar la final am ajuns la concluzia urmatoare: nivelul minim afisat este dependent de numarul esantioanelor analizate in FFT. Astfel, cu cit este mai mare, cu atit mai bine. Pentru afisarea unor semnale foarte slabe este necesar folosirea unui numar de 128 x 1024 esantioane. La o asemenea valoare am constatat ca toate semnalele radio ce se aud in difuzorul statiei mele, indiferent cit de slabe sint, se disting si pe ecranul waterfall. Datorita incarcarii procesorului, marirea numarului de esantioane are ca rezultat intirzieri in afisarea spectrului. Dupa testarea vitezei de calcul al tuturor alogoritmilor disponibili, cel mai rapid a fost, algoritmul FFTW. Toate testele au fost facute in aceleasi conditii, fara afisarea spectrului in ecranul waterfall.
Cine doreste sa testeze algoritmii FFT, are la dispozitie programul si codul sursa al acestora.
Cu ceva timp in urma am intrat in posesia unui stick dedicat receptiilor TV si adaptat de catre radioamatori receptiilor SDR, avind in componenta sa cipul RTL2832U. Dupa citeva experimente reusite am trecut la montarea acestuia in interiorul transceiverului meu, un FT897D, pe post de panoramic adapter. Pentru a vizualiza semnalele radio am folosit mai multe programe, dintre acestea evidentiindu-se HDSDR si SDR Console. HDSDR este cel mai apropiat nevoilor mele, dar SDR Console mi se pare mult mai deosebit. Desi ambele programe imi plac foarte mult, acestea nu sint complete si prezinta anumite dezavantaje functionale. Datorita acestor aspecte, am luat hotarirea de a incerca sa imi dezvolt o aplicatie proprie, care sa se apropie cit mai mult cerintelor mele.
Din fericire pentru mine, pe internet exista o multime de aplicatii Open Source care le-am folosit ca sursa de inspiratie si care m-au ajutat sa dezvolt prima mea aplicatie simpla. Pentru inceput am invatat cum pot seta si afisa un anumit segment din spectrul radio. Deorece vizualizarea emisiunilor radio foarte slabe este greoaie, am hotarit sa afisez spectrul radio numai printr-un ecran waterfall. Acesta afiseaza amplitudinea semnalelor pe diferite nivele de culoare, usurind diferentierea emisiunilor radio de zgomotul de fond. Desi fiecare comanda trimisa receptorului este urmata de un raspuns din partea acestuia, in aceasta etapa a programului, am ales sa nu tratez acest raspuns, considerindu-l intotdeauna ca fiind OK.
Programul a fost scris in mediul de dezvoltare Borland Delphi 6 si o mica parte a fost inspirat din sursele programelor lui Sergey G. Badlo. Pentru afisarea ecranului waterfall am testat mai multe Fast Furier Transform (FFT) cu rezultate foarte asemanatoare. In aceasta versiune a programului am folosit FFT din codul sursa al autorului sus mentionat, la care am adus usoare modificari. Pentru afisarea culorilor din waterfall am creat o paleta proprie de 64 de nivele de culoarea in spectrul Albastru - Galben - Rosu.
Deoarece programul este in teste, afisez numai segmente mici din spectrul radio, doar pentru a evidentia rezutatele codului scris de mine. Proiectul este destul de captivant si cere multa pregatire din partea celui care il abordeaza. Personal sper sa il duc la bun sfirsit.
Sint multe situatii cind doresti sa monitorizezi un eveniment, iar daca acesta se intimpla, sa fii anuntat in timp real. La ideea unui coleg de serviciu am incercat sa gasesc o solutie pentru monitorizarea unei usi aflata intr-o anumita locatie si anuntarea proprietarului la momentul deschiderii ei. Am luat in calcul toate posibilitatile si cea mai simpla solutie a fost monitorizarea deschiderii usii printr-un senzor Reed si anuntarea proprietarului printr-un mesaj SMS. Iata cum arata aceasta solutie.
In magazine, pentru monitorizarea usilor si ferestrelor se gasesc niste dipozitive de alarma foarte ieftine care emit un sunet puternic cind acestea sint deschise. Dispozitivul are in componenta sa doua module, respectiv un circuit electronic si un magnet. Acestea trebuiesc montate unul in apropierea celuilalt pe elemente diferite, respectiv usa si tocul usii. Momentul deschiderii sau inchiderii usii este sesizat de un senzor Reed si apoi anuntat acustic intr-un difuzor piezoelectric. Montajul se alimenteaza cu doua baterii de 1,5V si poate fi pornit sau oprit dintr-un comutator basculant. Datorita constructiei sale, acest dispozitiv se preteaza perfect proiectului meu.
Momentul cind usa este deschisa este semnalizat prin expedierea unui mesaj SMS. Dar cum este posibila aceasta? O metoda ar putea fi conectarea dispozitivul nostru prin wireless sau bluetooth la un telefon mobil si prin comenzi AT sa trimita un mesaj SMS. Desi aceasta solutie este perfect posibila, personal, nu o agreez. Cea mai simpla solutie pentru expedierea mesajelor SMS, este transmiterea lor din internet. Pentru aceasta dispozitivul nostru trebuie sa se conecteze la internet si apoi sa transmita mesajul. Conectarea la internet se face cu ajutorul unui modul din familia ESP8266, respectiv ESP - 01, care permite conectarea wireless. Pentru trimiterea mesajelor SMS am ales un provider local, care prin intermediul unei platforme API permite acest serviciu. Astfel am cumparat un pachet de mesaje SMS la un pret foarte convenabil cu o perioada de valabilitate de 6 luni.
Pentru realizarea proiectului, am eliminat circuitul electronic si difuzorul piezoelectric, pastrind in continuarea carcasa. Circuitul electronic a fost inlocuit cu altul construit de mine. Schema de principiu este foarte simpla si poate fi vazuta in imaginea urmatoare.
Modulul ESP - 01 este alimentat de la baterii prin intermediul unui senzor Reed si un comutator basculant. Comutatorul este folosit pentru pornirea si oprirea functionari sistemului, iar senzorul Reed pentru activarea alarmei cind usa este deschisa. Senzorul original a fost inlocuit cu un senzor care contine un contact Normal Inchis (NC). Principiul de functionare este simplu:
- daca comutatorul se gaseste in pozitia Pornit (ON) si usa este inchisa, contactul Reed este basculat in pozitia Normal Deschis (NO) si astfel modulul ESP - 01 ramine fara alimentare.
- cind usa este deschisa, contactul Reed basculeaza in pozitia Normal Inchis (NC), pornind alimentarea modulului ESP - 01 si alarmarea proprietarului prin conectarea la internet si transmiterea mesajului SMS.
In acest moment proiectul prezinta si un dezavantaj. Ori de cite ori este pornit sau oprit sistemul de catre proprietar, acesta va trimite un mesaj SMS. Acest dezavantaj ar putea fi inlaturat prin introducerea unei intirzieri intre momentul deschiderii usii si momentul transmiterii mesajului SMS, interval de timp in care se poate opri sistemul. Personal, nu agreez aceasta varianta, scopul urmarit de catre mine fiind scurtarea intervalului de timp dintre activarea alarmei la deschiderea usii si trimiterea mesajului SMS.
Montajul electronic a fost realizat pe o placuta de cablaj imprimat cu dimensiunile de 27 x 27 mm. Deoarece pe viitor este posibila upgradarea acestei versiuni, am luat decizia montarii modulului ESP - 01 prin intermediul unui conector autoconstruit. Am ales aceasta varianta deoarece spatiul nu permitea conectori clasici. Astfel am folosit pini terminali de 0.6 mm folositi la cablurile electrice la care am indepartat portiunea PVC colorata si i-am montat prin cositorire pe cablajul imprimat.
Montarea celor doua module componente ale sistemului trebuie facuta cu atentie, astfel incit in momentul inchiderii usii, senzorul Reed trebuie sa se gaseasca in pozitia Normal Deschis (NO).
Pentru conectarea wireless la routerul de internet si transmiterea mesajului SMS in interiorul modulului ESP - 01 trebuie incarcat un program. Acest program l-am scris cu ajutorul mediului de dezvoltare Arduino. Datorita simplitatii sale nu voi descrie functionarea programului.
De remarcat la acest proiect este faptul ca timpul de conectare la router si transmiterea mesajului SMS este puternic influentat de starea de incarcare a bateriilor. Scaderea tensiunii de alimentare sub 3V va avea ca efect marirea intervalului de timp intre momentul activarii alarmei si momentul transmiterii mesajului SMS. Pe viitor voi incerca sa inlatur acest neajuns prin folosirea unei baterii de 12V. Sistemul functioneaza perfect si este deja montat pe usi si ferestre.
In anul 2008 am achizitionat un transceiver FT897D. Datorita costurilor suplimentare, am renuntat la achizitionarea unui antena tuner si am luat hotararea construirii lui. La putin timp dupa aceea am reusit sa imi definitivez unul, schema folosita fiind a clasicului Z - Match. Acesta a functionat din prima, fara probleme. Deoarece la momentul respectiv nu mi-am construit si un reflectometru, am luat decizia sa imi completez echipamentul cu unul. Cu ani in urma, amicul Neo YO7FJK, a experimentat cu succes un reflectometru cu toruri de ferita si a fost incantat de rezultatele obtinute. Cunoscand experienta sa in domeniu si rezultatele sale, m-am decis ca schema folosita de mine, sa fie aceeasi. Din lipsa de spatiu, am hotarat ca in interiorul carcasei antena tuner sa montez doar modulul detector, instrumentele de masura urmand sa fie montate intr-o alta carcasa in exteriorul acestuia. Decizia am luat-o in incercarea de a folosi cat mai putine conexiuni externe cu cablu coaxial. Iata schema de principiu:
La realizarea acestuia am folosit doua toruri de ferita, T1 si T2, recuperate din niste echipamente radio, pe care am bobinat 12 spire cu sarma de 0.5 mm din cablul folosit la retelele de telefonie fixa. Liniile L1 si L2 sint realizate din bucati de cablu coaxial de 50 ohmi, respectiv RG58, cu lungimea de 50 mm. O atentie deosebita trebuie acordata conectarii acestora, deoarece masa este conectata doar la unul din capete, iar la cealalta linie, invers, la celalalt capat. Diodele redresoare folosite sint 1N4148, dar pot fi folosite cu performante mai bune diode Schottky, eu personal nu am avut la dispozitie. Celelalte componente sint SMD, model 1206, iar potentiometrul este dublu. Intregul montaj a fost realizat pe o bucata de cablaj imprimat cu dimensiunile de 65 x 50 mm. O precizare trebuie facuta aici: cablajul imprimat cu o parte din dispunerea pieselor l-am gasit descris pe forumul CQHAM.RU si a fost proiectat de catre radiomatorul ucrainean Serghei UT0IS. Eu am intervenit foarte putin asupra acestuia si componentelor folosite. Iata rezultatul:
Partea de afisare a nivelelor semnalelor este asigurata de doua instrumente de masura identice, recuperate din aparatura audio. Acestea impreuna cu potentiometrul dublu au fost montate intr-o carcasa construita din cablaj imprimat, sticlotextolit, cu dimensiunile 140 x 57 x 50 mm. Panoul frontal este din PVC si a fost decupat laser la o firma de articole publicitare, iar scalele instrumentelor de masura au fost descarcate din internet, redimensionate si tiparite. Conexiunea intre cele doua module se face cu un cablu trifilar si conectori mama - tata, audio stereo, de 3.5 mm. Iata cum arata definitivat montajul:
Deoarece in locatia mea de baza nu mai pot instala o antena exterioara, testele le-am facut intr-o alta locatie a familiei mele pe doua antene dipol de lungimi diferite. Ambele antene au fost acordate foarte bine in benzile superioare si satisfacator in benzile inferioare. Reflectometrul a functionat fara nicio problema indicand corect acordul antena tuner. Pe viitor intentionez sa incerc si o varianta de afisare cu microcontroler si afisaj LCD.
Cateva concluzii personale: reflectometrul functioneaza foarte bine, este usor de construit si nu pune probleme deosebite. Este un accesoriu util si necesar in completarea echipamentelor proprii.
