27 iunie 2026

Balize receptionate in banda 144 MHz (2)

Propagarea din ultimile zile a fost deosebit de spectaculoasa. Banda de 2m s-a animat brusc, cu un numar impresionant de statii. Un prieten chiar imi spunea 'parca era banda de 20m in timpul concursului..'. Atmosfera a fost electrizanta.

Eu am avut insa o abordare diferita. Desi as fi putut lucra 50 - 60 de statii fara dificultate, am ales sa monitorizez traficul. Am urmarit indicative rare ori tari noi si am incercat sa detectez semnale radio de la balize. Rabdarea mea a fost rasplatita: am reusit sa adaug in log GI - Northern Ireland, o tara noua pe care o asteptam de multa vreme si care deja este confirmata LoTW😃. Inafara de acesta am reusit sa receptionez mai multe balize, unele cunoscute, altele complet noi pentru mine. Detectia lor a fost o reala provocare necesitind monitorizarea in acelasi timp a traficului radio si a imaginii panoramice de pe pandapter. Iata rezultatele a doua zile de propagare radio de exceptie:


F6ABJ
Data: 25.06.2026
Timpul: 09.52 UTC
Frecventa: 144.489 MHz
Locator: JN25NJ
Distanta: 1514 Km
Mod de lucru: WSPR
Propagare: E Sporadic
DXC: Da
Captura audio: F6ABJ
Captura ecran: F6ABJ 






Aceasta imagine reprezinta o baliza WSPR - o receptie care, in opinia mea, se numara printre cele mai dificile de identificat si decodat. Motivele sint multiple si fiecare contribuie marind dificultatea:
  • Raritatea balizelor. Fiind putine necesita ca propagarea sa fie perfect aliniata cu emitatorul si receptorul si la o distanta optima. In plus, propagarea E Sporadic este rara, la rindul ei, contribuind la marirea dificultatii.
  • Frecventa variabila de emisie. Desi software-ul recomanda frecventa 144.489 MHz, in realitate balizele pot aparea usor deplasate de la aceasta frecventa, ceea ce complica detectarea lor
  • Identificare dificila. Vizual si auditiv, semnalul WSPR seamana cu o purtatoare continua, fara elemente distinctive. Acestea seamana mai degraba cu semnale perturbatoare, decit cu o emisiune radio controlata.
  • Necesitatea unui acord perfect. In clipa in care semnalul apare, trebuie comutat imediat WSJTX in modul WSPR si ajustat fin acordul sau RIT-ul, astfel incit purtatoarea audio sa cada exact in fereastra de detectie, cca 1500 Hz. Daca nu este incadrata corect, decodarea nu se produce.
  • Durata lunga a transmisiei. O baliza WSPR transmite aproximativ 120 secunde. In conditii de E Sporadic, mentinerea constanta a propagarii pe aceasta perioada este destul de rara, ceea ce face receptia completa o adevarata performanta.
Receptia unei balize WSPR nu este deloc simpla, dar atunci cind reusesti satisfactia este peste masura. Merita provocarea!

Atentie! Pentru a decodifica OFFLINE aceasta baliza din inregistrarea mea trebuie sa porniti redarea audio ambientala la secunda 33 a oricarui minut par. Am utilizat pentru decodare WSJTX setat in modul WSPR. Se poate decoda fara nicio problema.



F5ZSF
Data: 25.06.2026
Timpul: 10.54 UTC
Frecventa: 144.408 MHz
Locator: IN88GS
Distanta: 2169 Km
Mod de lucru: F1A
Propagare: E Sporadic
DXC: Da
Captura audio: F5ZSF
Captura ecran: Da



GB3NGI
Data: 25.06.2026
Timpul: 17.39 UTC
Frecventa: 144.481 MHz
Locator: IO65VB
Distanta: 2472 Km
Mod de lucru: F1A, JT65
Propagare: E Sporadic
DXC: Da
Captura audio: GB3NGI
Captura ecran: Da 

O baliza interesanta. De-a lungul timpului am avut numeroase deschideri de propagare spre Regatul Unit, insa niciuna nu s-a concretizat prin receptia unei balize. De fiecare data am verificat daca exista emitatoare active, am incercat sa fiu pregatit, dar fara rezultat. Zilele acestea, insa, dorinta s-a implinit: GB3NGI a devenit prima baliza din aceasta tara pe care am reusit sa o receptionez. Am decodat-o auditiv mai intii in F1A, iar ulterior, dupa mai multe incercari esuate in PI4, am reusit sa o decodez in JT65, la 21.31 UTC. Recunosc ca cele doua moduri seamana auditiv, ceea ce explica usor confuzia. Dupa aceasta experienta, am intotdeauna pornite doua programe de decodare, unul PI4 si altul JT65. Sa fiu pregatit, HI!





PI7HVN
Data: 25.06.2026
Timpul: 17.58 UTC
Frecventa: 144.422 MHz
Locator: JO22XW
Distanta: 1643 Km
Mod de lucru: F1A, PI4
Propagare: E Sporadic
DXC: Da
Captura audio F1A: PI7HVN
Captura audio PI4: PI7HVN - PI4
Captura ecran: Da 



O precizare trebuie facuta pentru aceasta baliza: locatorul este JO22XW si nu JO22WW asa cum apare pe unele site-uri. Locatorul l-am extras din datele pe care le transmite baliza.

Atentie! Pentru a decodifica OFFLINE baliza in modul de lucru PI4 din inregistrarea mea trebuie sa porniti redarea audio ambientala la secunda 12 sau 42 a oricarui minut. Am utilizat pentru decodare PI4-RX vers. 1.0.0. Decodarea nu va crea probleme.



DB0THE
Data: 26.06.2026
Timpul: 09.20 UTC
Frecventa: 144.403 MHz
Locator: JO51EL
Distanta: 1296 Km
Mod de lucru: A1A
Propagare: E Sporadic
DXC: Da
Captura audio: DB0THE
Captura ecran: Da



PE1MIX
Data: 26.06.2026
Timpul: 09.17 UTC
Frecventa: 144.491 MHz
Locator: 
Distanta: 
Mod de lucru: PI4
Propagare: E Sporadic
DXC: Da
Captura audio PI4: PE1MIX 
Captura ecran: Da


Aceasta baliza receptionata nu este vizibila in lista de pe site-ul Beaconspot.uk. Deoarece nu am date clare despre locator, voi incerca sa iau legatura cu propietarul.

Atentie! Pentru a decodifica OFFLINE baliza in modul de lucru PI4 din inregistrarea mea trebuie sa porniti redarea audio ambientala la secunda 18 sau 48 a oricarui minut. Am utilizat pentru decodare PI4-RX vers. 1.0.0. Decodarea nu va crea probleme.



PA0OCD
Data: 26.06.2026
Timpul: 09.58 UTC
Frecventa: 144.489 MHz
Locator: JO22
Distanta: 1678 Km
Mod de lucru: WSPR
Propagare: E Sporadic
DXC: Da
Captura audio: PA0OCD
Captura ecran: Da

Foarte interesanta povestea acestei balize. De nenumarate ori am observat purtatoarea ei pe panadapter, dar nici nu mi-a trecut prin minte ca ar putea fi o baliza. Abea tirziu, analizind frecventa, am realizat ce reprezenta linia de pe ecran. Din pacate, pina am comutat in WSPR si am refacut acordul, emisia s-a oprit. Dezamagit de neatentia mea, am pus marker pe panadapter si am decis sa ramin pe frecventa si sa astept. Dupa doua minute de pauza speram sa reinceapa emisia, dar nu s-a intimplat asa. Am continuat sa astept. La patru minute de la incetarea emisiei, baliza a repornit. Nu ma asteptam sa mai aud ceva, dar propagarea tinea cu mine. Dupa alte doua minute in care semnalul a fost stabil, pe ecran a aparut decodare: PA0OCD. Bucuria acelui moment este greu de descris. Propagarea a fost cu mine, iar norocul mi-a zimbit, HI! Ce momente minunate ne ofera pasiunea nostra!





Au fost momente cu adevarat frumoase. Propagarea a fost exceptionala, iar rezultatele nu au intirziat sa apara. Ma bucur ca inca mai am obiective de indeplinit. Acestea ma motiveaza sa pornesc in continuare statia, sa monitorizez frecventele, sa surprind momente favorabile si SA CONTINUI SA FIU FERICIT.

Constantin BADICAN - YO7FWS
---  73's   YO7FWS  ---

















11 iunie 2026

Balize receptionate in banda 144 MHz (1)

Fiecare dintre noi colectioneaza ceva: diplome, tari noi, locatoare, insule, parcuri sau buncare. Eu colectionez balize in banda 144 MHz. De ce? Pentru ca sint rare si mai ales pentru ca sint greu de receptionat.

Aseara scannerul meu a inceput sa bipaie continuu, semnalind receptia unor posturi de radiodifuziune din banda 88 - 108 MHz. Se puteau receptiona clar posturi de radio din Polonia, Suedia si Danemarca. Dupa ce le-am raportat pe FmList.org am intors antena statiei cu precizie spre zona de reflexie detectata si am inceput receptia. Din experienta stiu ca zona de nord este mai putin populata cu radioamatori activi, asa ca sansele receptiei unei balize radio inaintea acestora era mult mai mare.

Nu a trecut mult timp si au aparut doua deschideri de propagare E Sporadic. Prima, foarte scurta, a durat 2..3 secunde,  mi-a permis sa vad pe panadapter doar purtatoarea continua a unei balize. Aceasta mi-a dat sperante si mi-a crescut atentia. Curind a aparut a doua deschidere, ceva mai lunga, mi-a permis captura audio si de ecran, inclusiv decodarea telegrafica si identificare acesteia: LA8VHF, pe 144.479 MHz, receptionata USB. Am raportat-o pe DxCluster, ridicind numarul meu total de raportari la 77.

Ulterior a mai aparut o deschidere scurta, care cred eu ca a fost catre Danemarca. Pentru citeva clipe am receptionat clar purtatoare continua si o parte din mesajul transmis in modul de lucru PI4 al balizei OZ1FYR pe frecventa 144.482 MHz, modul de lucru USB. Din nefericire nu am avut pregatit softul de decodare si nici nu cred ca as fi putut decoda ceva. Modul de lucru PI4 este extrem de pagubos cind propagarea este E Sporadic deoarece necesita receptie continua timp indelungat. La acesta se mai adauga si timpul valoros in care baliza transmite purtatoare continua, adica nimic din ce ar putea-o face identificabila. A fost o seara minuata. A urmat o deschidere care s-a lasat cu trafic radio in FT8 catre PA, LA, DL si OZ.

Update:

Foarte interesant fenomenul care va genera o intrebare fara raspuns. Initial s-a deschis banda de 3m, 88 - 108 MHz. Apoi s-a deschis banda de 2m, 144 MHz. Cind aceasta era deja deschisa si continua asa, banda de 3m, inferioara ei, s-a inchis si nu s-a mai redeschis curind. Cum este posibil ca norul care favorizeaza ambele benzi, sa reflecte mai mult banda de 2m si banda de 3m nu? Ramine o intrebare fara raspuns.

Conditii receptie 
Receptor: FT897D 
Antena: DK7ZB 10 El + 25m ECOFLEX 10
LNA: Nu

Deoarece sintem in plin sezon de propagare, astept cu nerabdare noi surprize minunate in 144 MHz.

LA8VHF
Data: 10.06.2026
Timpul: 20.30 UTC
Frecventa: 144.479 MHz
Locator: JO48XX
Distanta: 1892 Km
Propagare: E Sporadic
DXC: Da
Captura audio: asculta
Captura ecran: Da 

Constantin BADICAN - YO7FWS
---  73's   YO7FWS  ---



15 octombrie 2025

Tastatura externa pentru comenzi macro din aplicatii de radioamator


Pe timpul concursurilor de radioamatori pe linga dotarea tehnica, abilitatea de operare afecteaza semnificativ rezultatul. Multe dintre programele folosite pentru comunicatii digitale (CW, PSK31, FSK441, MSK144 etc) se bazeaza pe macrocomenzi: secvente predefinite de mesaje sau instructiuni care pot fi declansate printr-un singur click sau o tasta rapida.

Aceste macro-uri nu sint doar utile pentru transmiterea mesajelor standard, ci si pentru controlul transceiverului prin comenzi CAT sau comutarea rapida intre ferestrele deschise pe calculator. In esenta ele simplifica interactiunea operatorului cu software-ul si hardware-ul, reducind timpul de reactie.

Problema: tastele F1..F10 greu de identificat

Pe masura ce am inceput sa folosesc tot mai mult aplicatiile digitale in concursuri, am configurat shortcut-uri pentru comenzile rapide. Dar am intimpinat o dificultate majora: tastele F1...F10 ale laptopului meu, folosite frecvent pentru comutarea intre macro-uri, aveau inscriptiile mici, greu lizibile. In timpul operarii, nu reuseam sa le identific rapid si sa le tastez, ceea ce ducea la intirzieri si nemultumiri.

Solutii testate si respinse


  • Autocolante personalizate lipite deasupra rindului de taste F1...F10 - o idee decenta dar nu indeajuns de eleganta.
  • Tastatura externa cu inscriptii cit mai bine vizibile - incomoda de folosit in paralel cu un laptop, ocupa mult spatiu si ingreuneaza operarea.

Solutia salvatoare: tastatura numerica pe USB

Asa mi-a venit ideea salvatoare: o tastatura numerica pe USB. Este mica, ergonomica, are tastele mari si inscriptiile foarte bine vizibile, usor de manevrat, perfect pentru operarea rapida in concursuri. Dar cum pot transforma tastele numerice 0..9 in taste F1...F10

Remaparea tastelor cu AutoHotkey

Aici intervine AutoHotkey, un utilitar gratuit care permite remaparea tastelor. Cu ajutorul lui am redefinit tastele de pe tastatura numerica astfel incit apasind tasta 1 sa trimite comanda F1, pentru 2 se trimite F2, si asa mai departe, catre programul comandat.

Rezultatul? Un panou de comanda compact, rapid si personalizat, care imi ofera acces instant la macro-uri fara sa mai caut tastele functionale. Elegant!

Ce este AutoHotkey?

AutoHotkey este un program gratuit de automatizare pentru Windows care permite remaparea tastelor, crearea de macro-uri si controlul aplicatiilor prin scripturi simple. Este ideal pentru personalizarea tastaturii, automatizarea sarcinilor repetitive si operarea programelor cit mai eficienta.

Cum arata un script AutoHotkey si cum se ruleaza

Un script AutoHotkey este un fisier text, cu extensia .ahk, care contine instructiuni simple scrise intr-un limbaj usor de invatat si inteles. Aceste instructiuni pot remapa taste, automatiza actiuni, lansa programe, sau controla ferestre.

Iata citeva exemple:

  • La apasarea tastei 1 de pe tastatura numerica externa, va trimite comanda F1 catre programul selectat. 

Numpad1::Send, {F1}  

  • La apasarea tastei 2 de pe tastatura numerica externa, va minimiza fereastra aflata in prim plan pe ecranul calculatorului.

Numpad2::WinMinimize, A  

  • La apasarea tastei 3 de pe tastatura numerica externa se va lansa aplicatia Notepad.

Numpad3::Run, notepad.exe  

Pentru a rula scriptul este necesar instalarea programului AutoHotkey. Dupa instalare scriptul se lanseaza prin dublu-click pe acesta. Oprirea rularii lui se face cu click dreapta pe iconita din System Tray si apoi Exit. Editarea si modificarea scriptului se poate face in orice editor de text asemanator Notepad.

Exemplu practic: scriptul meu AutoHotkey

; Definesc numele programului executabil
exeName := "CWLOG_.exe"

; Creez functia care verifica starea
; programului si trimite comanda
Comanda(exeName, tasta)
{
    ; Daca programul ruleaza
    if WinExist("ahk_exe " exeName)
    {
        ; Verific starea lui
        WinGet, winState, MinMax, ahk_exe %exeName%

        ; Daca este vizibil pe ecran
        if (winState != -1) ; -1 = minimizată
        {
            ; Mut focusul pe el
            WinActivate, ahk_exe %exeName%

            ; Trimit comanda primita ca parametru
            Send {%tasta%}
        }
    }
}

; La fiecare tasta apasata este verificata
; starea programului si se trimite comanda
Numpad1::Comanda(exeName, "F1")
Numpad2::Comanda(exeName, "F2")
Numpad3::Comanda(exeName, "F3")
Numpad4::Comanda(exeName, "F4")
Numpad5::Comanda(exeName, "F5")
Numpad6::Comanda(exeName, "F6")
Numpad7::Comanda(exeName, "F7")
Numpad8::Comanda(exeName, "F8")
Numpad9::Comanda(exeName, "F9")
Numpad0::Comanda(exeName, "F10")

; Tasta ENTER trimite comanda F24, HI!
NumpadEnter::Send, {F24}

; Cind a fost apasat ENTER
F24::
{
    ; Daca fereastra este maximizata
    IfWinActive, ahk_exe %exeName%
    {
        ; Atunci o minimizez
        WinMinimize, ahk_exe %exeName%
    }
    ; Daca fereastra este minimizata
    else
    {
        ; Atunci este restaurata si activata
        WinRestore, ahk_exe %exeName%
        WinActivate, ahk_exe %exeName%
    }
}
return


Acest script este creat pentru aplicatia mea de telegrafie CW_FORM_2.exe. La apasarea tastelor 1...0 de pe tastatura numerica externa, scriptul trimite catre program comenzile F1...F10, exact cum am nevoie in timpul operarii. Tasta Enter de pe aceeasi tastatura are dublu rol: ascunde sau afiseaza fereastra programului.

Pentru inceput aceasta configuratie imi este suficienta. Am folosit-o cu succes in concursuri si am fost impresionat de cit de mult imi simplifica operarea. O recomand cu incredere!

Daca scriptul se foloseste cu un alt program, tot ce trebuie facut este sa inlocuiti numele executabilului CW_FORM_2.exe cu cel al aplicatiei dorite. Functioneaza perfect.

Daca nu aveti o tastatura numerica externa, nicio problema. Tastele numerice din partea dreapta a tastaturii standard functioneaza lafel de bine.

Rezumat

Pentru inceput descarcati si instalati cea mai recenta versiune a programului AutoHotkey.
  1. Descarcati scriptul meu si deschideti-l in Notepad.
  2. Modificati numele executabilului din script cu numele aplicatiei pe care doriti sa o controlati.
  3. Salvati modificarea si lansati scriptul in executie (dublu-click sau "Run script").
  4. Scriptul va rula in fundal (in sectiunea System Tray din Windows).
  5. Deschideti aplicatia dorita si incepeti sa utilizati tastatura externa pentru comenzi. 

Despre

Desi ideea de a folosi o tastatura externa pentru comenzi macro si o parte din codul sursa imi apartine, solutiile software aferente, raspunsurile la intrebari specifice si sugestiile conexe mi-au fost oferite de asistentul de inteligenta artificiala Microsoft Copilot.

Descarca: AutoHotkey

Constantin BADICAN - YO7FWS
---  73's   YO7FWS  ---


11 mai 2025

Receptor scanner FM cu TEF6686 (2)

Sezonul de propagare Esporadic a inceput, oferindu-mi ocazia de a testa functionarea receptorului. Acesta s-a comportat impecabil. In timpul scanarii benzii de radiodifuziune, a detectat posturile de radio nou aparute via ES, le-a identificat PI si o parte din mesajul radiotext (RT), pe care le-a transmis prin reteaua locala catre software-ul de monitorizare si control al receptorului. La prima receptie din acest an, am reusit sa decodez emisiunile unor posturi de radio din Corsica, Baleare, Sardinia si Algeria. Iata o harta ce ilustreaza cum era propagarea radio la un moment dat:


Pentru o informare completa, la receptie am folosit o antena dipol TV, telescopica, polarizata orizontal, conectata prin aproximativ 12 metri de cablu coaxial de 75 ohmi, amplasata la o inaltime de circa 3 metri. Nu am utilizat preamplificator pentru receptie. 


Continuind descrierea proiectului, voi detalia software-ul pe care l-am implementat in receptorul scanner. Acest software a fost creat special pentru a raspunde nevoilor mele, asa cum am descris in postarea precedenta.
In cadrul software-ului dezvoltat pentru microcontrolerul ESP8266, am integrat urmatoarele functionalitati:

  • conectarea receptorului la reteaua WiFi locala pentru a permite comunicarea cu software-ul de monitorizare si control
  • comanda si controlul modulului receptor TEF6686, fie prin intermediul butoanelor, fie prin comenzi transmise de la distanta
  • receptia posturilor de radio si scanarea benzii de frecventa
  • afisarea pe un ecran LCD a informatiilor relevante, precum frecventa, nivelul de semnal si identificarea postului de radio
  • transmiterea datelor necesare monitorizarii receptorului si a informatiilor despre posturile de radio receptionate
  • confirmarea receptiei comenzilor si executarea lor
Comunicarea cu software-ul de monitorizare si control se realizeaza prin mesaje bidirectionale. Cele primite de la software-ul de monitorizare si control sint destinate comandarii receptorului si sint executate imediat. In sens invers, mesajele transmise de receptor sint utilizate pentru monitorizare si informare privind starea acestuia, receptiile si informatiile decodate.

Comenzile pe care receptorul le primeste de la distanta prin intermediul programului de monitorizare si control sint:

  • Scanarea locala - receptorul scaneaza banda de radiodifuziune si toate posturile de radio detectate sint adaugate intr-o lista neagra. Odata incluse in lista, aceste posturi sint ignorate in scanarile ulterioare
  • Scanarea Es - receptorul scaneaza banda radio, ignorind frecventele din lista neagra si in cazul detectarii unor posuri noi, acestea sint identificate si informatiile despre ele sint transmise catre client prin software-ul de monitorizare si control
  • Oprirea scanarii
  • Stergerea memoriei care gestioneaza lista neagra a frecventelor locale
  • Salvarea la distanta a memoriei intr-un fisier
  • Incarcarea de la distanta cu date a memoriei dintr-un fisier
  • Printarea datelor din memorie in fereastra de depanare a software-ului de monitorizare si control
  • Schimbarea manuala de la distanta a frecventei de acord a receptorului

Receptorul transmite software-ului de monitorizare si control mai multe tipuri de mesaje, fiecare avind un rol specific:
  • Mesaj tip A - acest mesaj este transmis automat de catre receptor de fiecare data cind receptioneaza un post de radio. Contine frecventa pe care postul a fost detectat si identificatorul PI extras din transmisia RDS. Scopul acestui mesaj este de a adauga receptia intr-un jurnal log, fiind insotit de un semnal beep de atentionare.
  • Mesaj tip B - ofera informatii detaliate despre receptie, respectiv frecventa, identificatorul PI, program service name (PS) si radiotext (RT) din transmisia RDS. Aceste informatii sint afisate la distanta in fereastra de depanare a software-ului.
  • Mesaj tip C - este un mesaj tehnic destinat software-ului de monitorizare si control. Aceasta este utilizat pentru afisarea frecventei de acord a receptorului in interfata programului.

Programul destinat microcontrolerului a fost scris in limbaj Arduino si utilizeaza librarii open-source. O parte dintre aceste librarii sint arhivate impreuna cu codul sursa, facilitind studierea sau programarea cit mai usoara a microcontrolerului de catre eventualii utilizatori.

Update 17.05.2025

Pe parcursul scanarii benzii radio, am observat diferite situatii, motiv pentru care am decis sa imbunatatesc software-ul. Astfel, am introdus doua noi setari pentru scanare: scanarea totala si scanarea partiala a benzii radio. In cazul scanarii partiale, receptorul scaneaza prima portiune a benzii radio, 87.5 - 98 MHz. Aceasta modificare se bazeaza pe observatiile mele de-a lungul timpului. De regula, aceasta portiune se deschide prima la aparitia propagarii radio. Cind propagarea este deschisa, continui scanarea intregii benzi radio.

O alta imbunatatire adusa programului consta in detectarea si identificare postului radio. Daca semnalul depaseste un anumit prag prestabilit, receptorul opreste scanarea timp de aproximativ 3 secunde pentru a permite decodarea transmisiei RDS. Daca aceasta nu reuseste, continua scanarea. In cazul in care transmisia RDS este decodificata, receptorul continua oprirea pina la aproximativ 10 secunde. Aceasta imbunatatire are rolul de a facilita decodarea unui numar cit mai mare de informatii din mesajul Radiotext (RT), care insoteste transmisia radio.

Update 20.05.2025

Modificarile implementate functioneaza minunat. Scanarea partiala si timpul redus de asteptare pentru detectarea transmisiei RDS au contribuit semnificativ la cresterea vitezei de scanare. Ma gindesc sa aduc o imbunatire: pentru a identifica cit mai multe posturi de radio, frecventa unui post deja detectat ar putea fi ignorata pentru citeva runde de scanare. Am observat ca, datorita propagarii, anumite frecvente si posturile de radio de pe acestea sint detectate periodic. Iata un exemplu in captura urmatoare:

Descarca:     
codul sursa (11.05.2025).
codul sursa (17.05.2025).


Surse de inspiratie:

Constantin BADICAN - YO7FWS
---  73's   YO7FWS  ---

19 aprilie 2025

Receptor scanner FM cu TEF6686 (1)



Receptorul descris in continuare este destinat receptiilor DXFM din banda de radiodifuziune 87.5 - 108 MHz. Este cel de al doilea receptor autoconstruit pentru aceasta banda, primul fiind cel descris in articolul prezentat aici. Receptorul este echipat cu un modul tuner bazat pe chipset-ul NXP TEF6686, la care s-au adaugat componetele necesare pentru control si afisare. Comanda si controlul acestuia se pot realiza atit manual, cit si de la distanta, prin internet. Un aspect esential este ca, desi este proiectat pentru receptii DXFM, acest receptor nu va fi utilizat pentru ascultarea emisiunilor radiodifuziune standard. Functia sa principala este de a scana rapid banda de radiodifuziune, de a detecta si identifica posturi radio îndepartate și de a transmite aceste informatii la distanta utilizatorului prin internet.


Componenta de baza a receptorului este modulul tuner, TEF6686, care asigura receptia si procesarea semnalelor radio sosite de la antena. Acesta este responsabil de performanta generala a receptorului in ceea ce priveste sensibilitatea, selectivitatea, dar si alte caracteristici importante. Este un receptor complet, conceput astfel incit sa utilizeze un numar minim de componente externe. Comanda si controlul acestuia sint realizate cu ajutorul unui microcontroler ESP8266, utilizind o magistrala de comunicatie I2C. Microcontrolerul este componenta logica de baza a receptorului. Acesta are rolul in transmiterea comenzilor, interogarea si receptionarea raspunsurilor de la componentele integrate in receptor, precum si in asigurarea comunicatiei prin internet cu utilizatorul. Din familia de module ESP8266 am ales modelul ESP01S. Acesta are dimensiuni reduse si utilizeaza un numar minim de pini GPIO, in total 4. Dintre acestia, pinii GPIO0 si GPIO2 sint alocati comunicatiei prin magistrala de date I2C. Ceilalti doi pini, GPIO1 (TXD) si GPIO3 (RXD), sint utilizati interpretarii comenzilor primite de la doua push-butoane, K1 si K2. Acestea au rolul de a schimba manual frecventa de acord a receptorului. In plus, pentru semnalizarea acustica a anumitor situatii, pinul TXD este utilizat si ca iesire pentru a controla un buzzer (BUZ). Pinii microcontrolerului au fost selectati cu foarte multa atentie, pentru a asigura functionarea corecta a acestuia si pentru a preveni  eventualele perturbatii la restart in timpul alimentarii receptorului cu tensiune. Frecventa de acord a receptorului, dar si alte informatii, sint afisate cu ajutorul unui display LCD cu 2 rinduri si 16 caractere (LCD1602), dotat cu un modul adaptor pentru comunicatia seriala I2C. Intrucit microcontrolerul ESP8266 nu dispune de memorie EEPROM integrata, receptorul a fost dotat cu o memorie externa, MEM1, model 24LC32. Receptorul se alimenteaza cu o tensiune de 6V prin intermediul unui conector mama de 6 mm, in timp ce componentele sale interne sint alimentate cu tensiuni de 5V si 3.3V, prin intermediul a doua stabilizatoare de tensiune, ST1 si ST2. Antena se cupleaza la receptor printr-un conector RCA, iar semnalul audio este cules prin intermediul unui conector stereo de 3.5 mm. Conectorul RCA mama s-a fixat de cablajul imprimat prin intermediul unui suport din tabla de fier. Cablajul imprimat este tip FR4 de 1.6 mm si are dimensiunile 101 x 53 mm. Receptorul nu dispune incă de o carcasa, dar va fi echipat cu una in viitor.



Software-ul destinat incarcarii in microcontroler a fost creat special pentru a raspunde cerintelor si necesitatilor personale. Pentru acest proiect, am folosit librarii open-source accesibile online si m-am inspirat din sursele altor programe existente. Chiar daca in acest moment este definitivat, sint convins ca pe parcursul timpului vor fi adaugate completari si imbunatatiri.
Avind in vedere ca receptorul este destinat receptiei DXFM, obiectivul sau principal este scanarea rapida a benzii de radiodifuziune, detectarea posturilor de radio, identificarea acestora si transmiterea informatiilor catre utilizator. Pentru ca scanarea rapida este esentiala in acest proiect, procesul se desfasoara in doua etape: scanarea locala si scanarea la mare distanta.
In cadrul procesului de scanare locala, frecventele posturilor de radio locale, ce pot fi receptionate continuu sau temporar (ex. tropo), sint identificate pe baza nivelului ridicat al semnalului si adaugate intr-o lista denumita "lista neagra". Aceasta lista este stocata continuu in memeoria EEPROM, MEM1. Pe masura ce scanarea locala progreseaza, frecventele incluse in lista neagra sint identificate de receptor si evitate in timpul scanarilor ulterioare. Pentru optimizarea listei negre se recomanda ca scanarea locala sa fie realizata pe o durata mai lunga, cu antena orientata pe cit mai multe directii. In acest fel receptorul identifica si blocheaza toate posturile de radio nedorite.


Scanarea la mare distanta reprezinta obiectivul principal pentru care receptorul a fost proiectat si construit. Aceasta scanare va fi realizata pe intreaga durata a propagarii radio de tip E Sporadic sau Meteor Scatter. Pentru indeplinirea obiectivului, receptorul va receptiona doar frecventele radio libere, care nu se regasesc in lista neagra, si va incerca sa detecteze orice emisiune radio nou aparuta. Detectia se realizeaza prin masurarea nivelului semnalului receptionat. Orice semnal care depaseste un prag prestabilit determina oprirea temporara a procesului de scanare, pentru a incerca identificarea acestuia. Identificare se efectueaza prin decodificarea semnalului RDS asociat emisiunii radio si extragerea unui numar cit mai mare de informatii din aceasta, precum: PI (Program Identification), PS (Program Service Name) si RT (Radio Text).  Pentru a minimiza impactul asupra procesului de scanare, oprirea temporara trebuie sa fie cit mai scurta posibil. Astfel, am stabilit o durata de 5 secunde. Informatiile decodificate sint afisate pe display sau transmise la distanta utilizatorului. Dupa terminarea duratei de oprire temporara din scanare, procesul de scanare se reia automat. Comunicatia la distanta cu utilizatorul se face prin internet cu ajutorul mesajelor. Mesajele sint bidirectionale si au rolul de a informa utilizatorul despre receptor sau de a transmite comenzi catre acesta. Utilizatorul interactioneaza cu receptorul printr-o aplicatie creata special pentru acest scop.
Toate detaliile referitoare la software vor fi prezentate in articolele viitoare.


Surse de inspiratie:

Constantin BADICAN - YO7FWS
---  73's   YO7FWS  ---

20 martie 2025

Modificare releu coaxial Radiall model R570423100


       Am gasit pe Ebay, la un pret convenabil, la vinzare, un releu coaxial Radiall model R570423100. Acesta functioneaza pina la frecventa de 18 GHz, bobina alimentindu-se la 28V. Din nefericire aceasta este comandata in regim TTL cu ajutorul unui circuit electronic intern. Dupa ce a fost achizitionat am luat decizia de a-l modifica pentru a putea fi comandat direct cu tensiune de 28V. Modificarea nu a fost deloc complicata, iata cum a fost facuta:
  1. Am demontat capacul metalic de protectie al releului. Acesta este prins in doua suruburi sigilate cu adeziv. Pentru a dizolva adezivul am folosit citeva picaturi de diluant. Dupa cca 15 minute, cu ajutorul unui cleste cu virf semirotund am strins bine capul surubului si l-am slabit. Ulterior cu ajutorul unei surubelnite in cruce acestea au fost demontate complet.


  2. Am identificat pinii A si B ai bobinei care comanda releul. Cu ajutorul unui instrument de masura am urmarit conexiunile acestora. Astfel, pinul A este conectat la pinul de masa, respectiv GND, al releului, pinul B fiind conectat la circuitul de comanda.


  3. Cu ajutorul unui cutter am intrerupt traseul de cablaj care il comanda, in apropiere de pinul B. 
  4. Am taiat o bucata de conductor emailat de 0.4 mm si am cositorit capetele.
  5. Am realizat o conexiune intre pinul B si pinul de alimentare al releului, respectiv VCC.



  6. Am testat functionarea releului prin alimentarea acestuia cu o tensiune continua 24...28V si masurarea continuitatii contactelor. 
  7. Am montat capacul de protectie si am etichetat pinii. 
      Modificarea in sine nu este deloc complicata si sta la indemina oricui. Releul a fost montat intr-un transverter pentru 1296 MHz.

Constantin BADICAN - YO7FWS
---  73's   YO7FWS  ---

22 februarie 2025

Transverter 1296 MHz (3)

 Modulul Izolator (ISO)


Schema de pricipiu.


Cablajul imprimat.
Dimensiuni: 61 x 42 mm.


Dispunerea componentelor.


Realizarea practica.



Observatii:
Initial LED1 si LED2 nu au fost prevazute in proiect. Dupa ce am utilizat transverterul am observat lipsa si necesitatea unui feedback de la acesta. Atunci, am decis sa introduc cele doua diode LED care sa imi semnalizeze clar transmiterea comenzilor PTT si executia acestora prin dezinhibarea emisiei la transceiver. Modificarile au fost realizate direct pe montaj prin adaugarea diodelor LED si a unor rezistori SMD. Aceste componente nu sint prezente pe cablaj. Carcasa montajului a fost realizata din plexic decupat laser. Modulul este dispus in apropierea transceiverului. Conexiunea la distanta cu transverterul se face prin intermediul unei perechi de fire de 0.5 mmp si conectori Wago.

Constantin BADICAN - YO7FWS
---  73's   YO7FWS  ---





16 februarie 2025

Transverter 1296 MHz (2)

 Modulul Secventiator (SECV)

Schema de principiu.


Secventele de comutare



Cablajul imprimat. 
Dimensiuni 96 x 55 mm.


Dispunerea componentelor.


Observatii: 
Optocuplorii sunt responsabili de preluarea și transmiterea comenzii PTT de la transceiver catre transverter. Acestia asigura izolarea galvanica intre iesirea PTT din transceiver si intrarea PTT din transverter.
Portile P1, P2, P3 si P4 formeaza circuitul secventiator. Ajustarea valorilor R1, R2 si C1, C2 permite modificarea intervalelor de timp ale secventelor. Tranzistoarele T2, T3 si T4 impreuna cu componentele aferente, formeaza circuitul pentru comanda unui releu LATCH. In anul 2024, l-am utilizat pentru o izolare mai buna la receptie, cind foloseam pentru comutatie un releu REW16. Chiar daca in prezent nu il utilizez, acesta se va dovedii util cind voi integra in instalatie un LNA extern.
Semnalele TXINH_1 si TXINH_2 sint utilizate pentru comanda inhibarii emisiei de la transceiver si sint inversate logic. In acest moment utilizez TXINH_2 impreuna cu modulului Izolator (IZO).

Video

Constantin BADICAN - YO7FWS
---  73's   YO7FWS  ---